Revista în format tipărit poate fi cumpărată de la Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, punct „Înscrieri”, sau comandată online, la adresa: biblgb@rdsmail.ro.

PDF  ▪▪ Astra. Literatură, arte și idei, nr. 1-2/2024

LITERATURĂ

• Ion Mureșan: Poem postmodern rural de dragoste
• Rita Chirian: Poeme
• Iulian Popa: Colțul ei liniștit
• Arta povestirii. Atelier de creativitate (grupaj realizat de Prof.univ.dr. Rodica Ilie)
  •  Rebeca Elena Dur: Detectivul din Nashville; Clovnul de la ceaslov
  • Andreas Henter: Zeul divinităților mexicane; De-ale ochilor unui alb cu scris albastru
  • Ioana Crăciun: Borcanul cu Nutella
  • Andrei Poinescu: Un haos total; Biserica Neagră
  • Antonia Rădulescu: *** 

Traduceri

• Luana Schidu: Maria Stepnova – Livada
• Claudiu Komartin:  Blaise Cendrars – Poeme

CRONICI, LECTURI, RECENZII

• Al. Cistelecan: Confesiuni (ușor) panicate ▪▪ Gabriela Hurezean, Striptease pe rug (111 povești de iubire și alte devastări)
• Romulus Bucur: POVESTEA. Între imaginație  și memorie culturală ▪▪ Ovidiu Verdeș, Luntre și punte
• Șerban Axinte: Deconstrucția biograficului și preeminența literaturii ▪▪ Emilian Galaicu-Păun, Times New. Roman 12/18
• Felix Nicolau: Nichita deja nu mai are nevoie de nume nici în basme și snoave. Ajunge prenumele ▪▪ Nichita Stănescu, De dor de sufletul lui Andersen
• Cristina Ispas: Realismul privat ▪▪ Sabina Yamamoto, Nu mai e nimeni acasă
• Ramona Hărșan: 7496 Miroslavholub –  Planeta unei tăceri ca un urlet de lupi ▪▪ Miroslav Holub, Noi, cei care am râs: poeme alese (1958-1998)
• Cristina Palaș: Fascinația narațiunilor alternative și lățimea de bandă ▪▪ Dan Ariely, Misbelief. Ce îi face pe oamenii raționali să creadă lucruri iraționale
• Rodica Ilie: Dicțiuni minimaliste ▪▪ Florin Dumitrescu, Sentimentul naturii ▪▪ Vlad Drăgoi, Soare frumos
• Luciana Sima: „Kaddish” . Frumusețe și lumină  într-o groapă comună ▪▪ Radu Vancu, Kaddish
• Răzvan Mitu: Osamu Dazai – „Mal estar” ▪▪ Osamu Dazai, Dezumanizat
• Gabriela Lung: Un jurnal al vieții parentale ▪▪ Andrei Dósa, Ultima familie tradițională
• Crina Bega: Piesă de rezistență ▪▪ Teodora Coman, Piesă de rezistență
• Laurențiu-Ciprian Tudor: Noi apariții în edituri brașovene ▪▪ Cezar Boghici, Sacrul și imaginarul poetic românesc din secolul al XX-lea ▪▪ Adina-Marina Tabacu, Mici povești victoriene

RUBRICI

• Simona Popescu: Oglinda din inimă. Ingluvii vechi și noi (II)
• Dan Botezatu: Etica lecturii și Republica Literelor
• Alexandru Matei: „Împotriva literaturii politice” și nevoia de venin a limbii de viperă
• Anca Buta: Aspecte ale memoriei normative: Valori, reguli și norme
• Rodica Ilie: O sută de ani de suprarealism. Manifestele suprarealismului francez
• Steluța Pestrea Suciu: Uitate vieți de Doamne ale Brașovului
• Ștefan Grigorescu: Moartea lui Șt.O. Iosif

INTERVIURI

• Cristina Neagoe: Interviu cu scriitorul Nicolae Breban
• Steluța Pestrea Suciu: Interviu cu Carmen Groza, artist plastic

 STUDII CULTURALE

• Diana Uscoiu: Tradiții văzute prin ochii modernității. Obiceiuri specifice comunei Șinca Nouă

 ARTE

• Roxana Tohăneanu-Shields: De la teluric la transcendent. Ion Dumitriu –„Lucrul diafan”
• Mihaela Itigan: Beethoven la Filarmonica Brașov
• Iulian Cătălui: „Yerma” de Federico Garcia Lorca
• Sorana Leonte: Femeia pusă la zid în „Anatomy of a Fall”

REVISTA REVISTELOR

• … de Iulia Zârnovean  ▪▪ Steaua, Teatrul azi

NOU ÎN BIBLIOTECĂ

• … de Cristina Palaș

 UT PICTURA

• …Andrei Gamarț

Acest număr este ilustrat cu lucrări de Andrei Gamarț.

12►

Revista poate fi cumpărată de la Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, punct „Înscrieri”, sau comandată online, la adresa: biblgb@rdsmail.ro.

PDF  ▪▪ Astra. Literatură, arte și idei, nr. 1-2/2023

LITERATURĂ

• Ion Pop: Estuar 
• Maria Orban: Proză
• Bogdan Coșa: Proză
• Ecaterina Butnariuc: Poeme
• Loveva Blidariu: Proză

Traduceri

• Vlad Drăgoi: Jim Harrison – Songs of Unreason
• Ciprian Șiulea: Nicholas Gannon – Calm Ecuatorial și Blestemul Helmsley

CRONICI, LECTURI, RECENZII

• Al. Cistelecan: Mică simfonie onirică ▪▪ Monica Pillat, Somnul de taină
• Romulus Bucur: Vine o vreme ▪▪ Robert Șerban, Învederatul. Poeme alese 1994 – 2022 
• Șerban Axinte: Întoarcerea prințului Ion Ghica ▪▪ Ion Ghica, Scrisori către V. Alecsandri
• Felix Nicolau: Istoria traducerilor din arealul limbii române se poate lăuda cu 5000 de pagini ▪▪ Muguraș Constantinescu, Daniel Dejica, Titela Vâlceanu (coord.), O istorie a traducerilor în limba română din secolul al XX-lea
• Cristina Ispas: Perfect nemulțumită, între Ulrich și Wassilly ▪▪ Irina Bruma, Perfect nemulțumită
• Răzvan Mitu: Delirul metafizic al științei ▪▪ Benjamin Labatut, Când nu mai înțelegem lumea
• Cristina Palaș: Evanghelia după Bruno Schulz ▪▪ Bruno Schulz, Prăvăliile de scorțișoară. Sanatoriul sub semnul clepsidrei
• Rodica Ilie: Surâsul morții ▪▪ Andrei Petrea, Sindromul Cotard
• Georgeta Moarcăs: Budila-Express ▪▪ Alexandru Mușina, Budila-Express [antologie]
• Luciana Sima: „Îngeriada” – Exerciții de suferință  ▪▪ Judith Mészáros, Îngeriada
• Virgil Borcan: Arta războiului  ▪▪ Dumitru Crudu, Ora cinci și șapte minute
• Alina Mușina: „Experiența revelatoare” – Miză a retoricii subversive în poezia optzecistă ▪▪ Senida Poenariu, Reveriile Vestului. Lecturi americane în poezia optzecistă 
• Gabriela Raț: Pledoarie pentru o întoarcere la origini ▪▪ Olga Ștefan, Resursa
• Robert Gabriel Elekes: „ridic două degete să răspund ce nu știu” ▪▪ Alexandru Funieru, candelabre în valul artificial
• Laurențiu-Ciprian Tudor: Noi apariții în edituri brașovene ▪▪ Manuela Zipiși, Orașe ▪▪ Mariangela Galatea Vaglio, Teodora. Demonii puterii

RUBRICI

• Simona Popescu: Oglinda din inimă. Ingluvii vechi și noi (I)
• Alexandru Matei: Theo-ria. Schiță hantologică
• Anca Buta: Memoria simbolică interetnică. Embleme identitare râșnovene
• Rodica Ilie: Arta mecanică – un metamodel programatic
• Steluța Pestrea Suciu: Scriitori în corespondență cu Vaida-Voevod (II)

CENTENAR MONICA LOVINESCU

• Steluța Pestrea Suciu: 2023 – Anul Monica Lovinescu. Monica Lovinescu și brașoveanca Valeria Căliman

INTERVIU

• Ariana Vrînceanu, Mara Voicu: Interviu cu Alexandru Stermin

STUDII CULTURALE

• Sabina Roman: „Qingming jie” – Sărbătoarea chineză a strămoșilor

 ARTE

Expoziții

• Cristina Simion: Suzana Fântânariu – „Sic transit…”, rezistența în fața uitării
• Rareș Călugăr: Sic commisceo…

Viața muzicală

• Mihaela Itigan: Repere ale vieții muzicale brașovene din perspectiva stagiunii de concerte a Filamornicii Brașov

Viața filmului

• Doina Ioanid: Cine este căpitanul?  ▪▪ Triangle of Sadness / Triunghiul tristeții

Viața teatrului

• Iulian Cătălui: Disputa ▪▪ Pierre de Marivaux, Disputa

 REVISTA REVISTELOR

• … de Iulia Zârnovean

 NOU ÎN BIBLIOTECĂ

• … de Cristina Palaș

 UT PICTURA

• …Ramona Hărșan

Acest număr este ilustrat cu lucrări de Ramona Hărșan.

12►

  Studii:

1998 – 2002: Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”, Câmpina

2003 – 2007: Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania” din Brașov, specializarea Limba și literatura română – Limba și literatura franceză

2007 – 2009: masteratul de scriere creatoare (Literatură și comunicare), în cadrul aceleiași facultăți

2015: doctor în filologie al Facultății de Litere, Universitatea „Transilvania” din Brașov, cu o teză despre poezia lui Virgil Mazilescu

  Activitate profesională:

2007 – 2015: redactor de carte și tehnoredactor la editura „Aula”, Brașov

2012 – 2015: tehnoredactor „Corpul T”, revista Facultății de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov

2014 – 2018: editor al volumelor câștigătoare la Concursul Național de Debut în Poezie „Alexandru Mușina”

2016 – prezent: redactor, tehnoredactor revista „Astra”

2016 – prezent: bibliotecar la Serviciul Bibliografic al Bibliotecii Județene „George Barițiu” Brașov

Articole și studii de specialitate:

cronici literare, publicistică în revistele „Astra”, „Corpul T”, „Timpul”, „Vatra”

articole științifice despre poeți ai direcției 80 în diverse reviste de specialitate și volume ale unor conferințe:

Obsesii lingvistice și existențiale în poezia lui Florin Iaru. Geneza omului mecanomorf, în „Globalization and Intercultural Dialogue: Multidisciplinary Perspectives”, editor Iulian Boldea, Editura Arhipelag XXI, Târgu Mureș, 2014;

Virgil Mazilescu – Dincolo, pe lîngă și deasupra generației ’80. O discuție preliminară, în „Journal of Romanian Literary Studies”, 7/2015, Editura Arhipelag XXI, Târgu Mureș;

Virgil Mazilescu și mișcarea onirică, în „Debates on Globalization. Approaching National Identity through Intercultural Dialogue”, Editura Arhipelag XXI, Tîrgu-Mureș, 2015;

Singurătatea în doi într-un secol străin (despre poezia lui Florin Iaru), în volumul Colocviului Național Universitar de Literatură Contemporană, ediția a XII-a, organizat de Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania” din Brașov, 2015.

Revista poate fi comandată online, la adresa: biblgb@rdsmail.ro

PDF  ▪▪ Astra. Literatură, arte și idei, nr. 1-2/2022

LITERATURĂ

• Romulus Bucur: Poemul 
• Mircea Pora: Proză
• Florentin Popa: Poeme
• Gloria Chiciudean: Rai timpuriu
• Elena-Daniela Macarie: Cine vrea șorici?
• Andrei Petrea: Poeme

CRONICI, LECTURI, RECENZII

• Al. Cistelecan: Poezia ca selfie ▪▪ Ioana Ieronim, Zoom
• Rodica Ilie: Viziuni complementare ▪▪ Ioana Zenaida Rotariu, Cei cinci ani de muțenie ▪▪ Rareș Călugăr, Sangvinar 
• Șerban Axinte: Ultima întâlnire a lui Traian Manu ▪▪ Gabriela Adameșteanu, Întâlnirea
• Felix Nicolau: Profetul, dezastrul și miracolul ▪▪ Ștefan Bănulescu
• Cristina Ispas: Viitorul va fi luminos, la propriu ▪▪ Ilinca Mănescu, Copiii ecosistemului
• Ramona Hărșan: Serhii Jadan și „On-the-Road”-ul infernal al profesorului miop ▪▪ Serhii Jadan, Internat
• Cristina Palaș: Pe umerii naturii ▪▪ Anne Sverdrup-Thygeson, Pe umerii naturii. Cum îți salvează viața 10 milioane de specii
• Steluța Pestrea Suciu: Zestrea Monicăi Pillat ▪▪ Monica Pillat, Ceasuri de demult; Bunicul meu fără mormânt, Gheorghe Ene Filipescu
• Alexandru Agache: Evadarea din autoficțiune ▪▪ Bogdan-Alexandru Stănescu, Abraxas
• Ioana Moroșan: Un roman despre vulnerabilitate ▪▪ Lavinia Braniște, Mă găsești când vrei
• Răzvan Mitu: Despre ciclicitate și literatură: Daniel Mendelsohn ▪▪ Daniel Mendelsohn, Trei inele: o poveste despre exil, narațiune și destin
• Alexandru Funieru: „Panglica albă” a lui Andrei Dósa sau despre argumentul moderației ▪▪ Andrei Dósa, Multă forță și un dram de gingășie 
• Virgil Borcan: Povestiri (ne)pereche ▪▪ Ovidiu Moceanu, Suflete pereche
• Laurențiu-Ciprian Tudor: Noi apariții în edituri brașovene ▪▪ Peter Hollins, Modele mentale ▪▪ Rodica Bretin, Amurgul Elkilor

RUBRICI

• Simona Popescu: O să descriu logograme
• Alexandru Matei: Teorie. Postteorie
• Șerban Toader: Note despre două așezări turistice în tranziție: Sfântu Gheorghe vs. Vama Veche
• Rodica Ilie: Experimente avangardiste românești
• Steluța Pestrea Suciu: Scriitori în corespondență cu Vaida-Voevod

ANCHETĂ

• Bogdan Coșa: Despre prietenie ▪▪ (Răspund: Raluca Nagy, Sebastian Sifft, Irina Georgescu-Groza, Florentin Popa, Bogdan Răileanu, Augustin Cupșa)

INTERVIU

• Steluța Pestrea Suciu: Interviu cu scriitoarea Ioana Pârvulescu

EVENIMENT

• Camelia-Teodora Bunea: Despre empatie și prezervarea memoriei în timp. 100 de ani de PEN România

STUDII CULTURALE

• Oana Ștefania Bologa: Memoriile și romanele femeilor iraniene

ARTE

• Cecilia Toma: Sărbătoarea muzicii la Opera Brașov
• Ruxandra Moașa Nazare: Jacques Hérold – Periplul expozițional în România
• Iulian Cătălui: „La ieșirea din teatru după reprezentarea unei comedii noi”, de Nikolai Gogol

REVISTA REVISTELOR

• … de Iulia Zârnovean

NOU ÎN BIBLIOTECĂ

• … de Cristina Palaș

UT PICTURA

• …Jacques Hérold

Acest număr este ilustrat cu lucrări de Jacques Hérold.

12►

PDF  ▪▪  Astra. Literatură, arte și idei, nr. 1-2/2021

LITERATURĂ

• Octavian Soviany: *** ▪▪ Poemul de azi
• Lumi Urs: Poeme
• Dan Sociu: Poeme
• Vlad Drăgoi: Mîna arsă ca noaptea
• Răzvan Mitu: Poeme
• Rareș Călugăr: Poeme
• Andrei Cristian Cornea: Poeme

CRONICI, LECTURI, RECENZII

• Al. Cistelecan: Poema analitică ▪▪ Ana Săndulescu, La topirea ghețarilor
• Romulus Bucur: Rebel cu o cauză. Sau mai multe ▪▪ Andrei Codrescu, Visul diacritic
• Șerban Axinte: Lumea în crepuscul și ridicarea vălului ▪▪ Cosmin Perța, Arșița
• Ruxandra Ivăncescu: Arta războiului în deceniul opt – Cenaclul de Luni și Eugen Barbu ▪▪ Cosmin Ciotloș, Cenaclul de Luni. Viața și opera
• Cristina Ispas: Fragilitatea de lângă noi ▪▪ Simona Goșu, Fragil
• Ramona Hărșan: Institututul sau „Cui i-e frică de baby Hitler?” ▪▪ Stephen King, Institutul
• Cristina Palaș: Demența digitală ▪▪ Manfred Spitzer, Demența digitală. Cum ne tulbură mintea noile tehnologii
• Steluța Pestrea Suciu: Pe drumul aducerilor-aminte ▪▪ Alexandru Ș. Bologa, În fuga anilor…
• Steluța Pestrea Suciu: Călătorie prin Cetatea lui Bucur ▪▪ Pia Alimăneștianu, Cetatea lui Bucur. Trecutul viu
• Alexandru Funieru: Oameni mari – Diaporamele unui mit ▪▪ Maria Orban, Oameni mari
• Luciana Sima: Cronovizorul – ghid de turism interior ▪▪ Ștefan Manasia, Cronovizorul
• Camelia-Teodora Bunea: Scrâșnetul dinților în apropierea morții ▪▪ Șerban Axinte, Scrâșnetul dinților 
• Alexandru Agache: Soldați și fete bătrâne ▪▪ Adrian Schiop, Să ne fie la toți la fel de rău
• Vladimir Udrescu: Biografism sub camuflaj ▪▪ Lăcrămioara Stoie, o minciună adâncă, plină de farmec
• Laurențiu-Ciprian Tudor: Noi apariții în edituri brașovene ▪▪ Cosmin Neidoni, Surâsul fetelor din Dublin ▪▪ Radu Bata, French Kiss

RUBRICI

• Claudiu Komartin: Un arhipelag poetic
• Simona Popescu: Cînd copilul era copil…
• Alexandru Matei: Literatură – Gaia. De ce nu mai avem nevoie de o teorie „literară”
• Sorin Cucerai: De ce temele ecologiste nu sunt (încă) mainstream în România
• Dina Hrenciuc: Paraproverbiale
• Rodica Ilie: Manifestul dadaist – poezie a enunțării

 ANCHETĂ

• Bogdan Coșa: Cum credeți că va arăta România în 2030? ▪▪ (Răspund: Iris Nuțu, Teona Farmatu, Adelina Pascale, Georgiana Bădescu, Florin Gherman, Raluca Boantă, Cezar Popa, Maria Miruna Solomon, Mara Cioroianu, Ioan Coroamă, Gabriela Vieru, Mihaela Szabo, Emilian-Cătălin Lungu)

 INTERVIU

• Steluța Pestrea Suciu: Interviu cu Alexandru Ioan Herlea, președintele Asociației „La Maison Roumaine” din Paris

EVENIMENT

• Dan Nazare: Destinul familiei destinatarului scrisorii lui Neacșu din Câmpulung

 STUDII CULTURALE

• Ana-Maria Bordea: Limba și religia – catalizatori de unitate identitară arabă

 ARTE

• Cecilia Toma: Opera în pandemie
• Rareș Călugăr: Eterna reîntoarcere (la peisaj)
• Adrian Lăcătuș: Serialitatea sensului
• Victoria Țăroi: Personala lui Dumitru Șchiopu

 REVISTA REVISTELOR

• … de Astral-X

NOU ÎN BIBLIOTECĂ

• … de Cristina Palaș

UT PICTURA

• …Cosmin Frunteș

 

Acest număr este ilustrat cu lucrări de Cosmin Frunteș.

12►

 

Astra. Literatură, arte și idei, nr. 1-2/2020

LITERATURĂ

• Ioan Moldovan: Teglaș sau monstrul de sub pat
• Radu Andriescu: Poeme
• Ioan Pop Barassovia: Poeme
• Octavian Soviany: Revista „Arta”
• Dumitru Fanfarov: Poeme

CRONICI, LECTURI, RECENZII

• Al. Cistelecan: Glose lirice ▪▪ Mihaela Albu, Armoarul cu poeme
• Romulus Bucur: Despre puls & foc ▪▪ Mariana Codruț, Pulsul nu poate fi minimalist
• Șerban Axinte: A trăi într-un mare poem ▪▪ Mircea Cărtărescu, Melancolia
• Felix Nicolau: Sovietele din fereastră: trecute vieți de criminali în super-serie ▪▪ Antoaneta Olteanu, Sovietland. Utopia eșuată
• Cristina Ispas: Despre libertate și alți demoni ▪▪ Deniz Otay, Fotocrom Paradis
• Ramona Hărșan: Mașinării infernale ▪▪ Ian McEwan, Mașinării ca mine și oameni ca voi
• Rodica Ilie: Bazarul – o microestetică ▪▪ Doina Ioanid, Bazarul culegătoarei
• Cristina Palaș: Vorbitor în numele anxietății ▪▪ Scott Stossel, Anxietatea. O poveste personală despre frică, speranță și căutarea liniștii interioare
• Alexandru Agache: Partidul n-are nevoie de bateriști ▪▪ Cătălin Partenie, Vizuina de aur
• Ioana Zenaida Rotariu: Sputnik în grădină sau un exercițiu de meditație ghidată la marginea pădurii ▪▪ Gabi Eftimie, Sputnik în grădină
• Sînziana-Maria Stoie: Note de lectură ▪▪ Corina Sabău, Și se auzeau greierii ▪▪ Șerban Tomșa, Casa noastră cea de toate zilele ▪▪ Anastasia Gavrilovici, Industria liniștirii adulților ▪▪ Ciprian Măceșaru, alergătorul invizibil ▪▪ Gelu Diaconu, Ziua în care a murit John Lennon
• Laurențiu-Ciprian Tudor: Noi apariții în edituri brașovene ▪▪ Cosmin Neidoni, Cristian Muntean, Ca o zi de duminică – Dialog epistolar ▪▪ Victor Constantin Măruțoiu, Vitralii cu greieri

RUBRICI

• Simona Popescu: Ziceam că…
• Alexandru Matei: Zoologia virusului și valorile vieții
• Sorin Cucerai: România după 2016. Victoria populismului
• Dina Hrenciuc: Paraproverbiale
• Rodica Ilie: Programatismul futurist – continuitate și rescriere a modelului marinettian

 ANCHETĂ

• Bogdan Coșa: Acolo unde-i sufletul său…

 INTERVIU

• Sînziana-Maria Stoie: Interviu cu scriitoarea Angela Marinescu
• Cristina Radu-Giurgiu: Interviu cu Hans Eckart Schlandt, organistul Bisericii Negre din Brașov

 ISTORIE LITERARĂ

• Steluța Pestrea Suciu: Despre scriitoarea Mira Baciu Simian
• Steluța Pestrea Suciu: Corespondență Ștefan Baciu – Anca Ricci

 STUDII CULTURALE

• Andreea Ciuraru: Folclorul muzical românesc în muzica contemporană. Formula pozitivă Zdob și Zdub

 ARTE

• Rareș Călugăr: Breaking (im)possibilites încă înainte de pandemie

 REVISTA REVISTELOR

• … de Astral-X

NOU ÎN BIBLIOTECĂ

• … de Cristina Palaș

UT PICTURA

• …Gabriela Culic

 

Acest număr este ilustrat cu lucrări de Gabriela Culic.

12►

 

[Articol în avanpremieră din „Astra. Literatură, arte și idei”, nr. 1-2/2020]

Ultimul eseu de aici se încheia cu afirmarea libertății în creație. Care e sinonimă cu viața. Dar nu mereu. Sigur, viața cere libertate, pentru a-și manifesta forța. Dar viața e conflict intra-vital. Omori ca să trăiești, chiar dacă felul în care o faci e mult mai puțin direct decât înainte. Poluarea, de pildă, nu-i totuna cu vânătoarea, și nici cu abaterea animalelor de la abator. Această ultimă hecatombă nu ne deranjează prea mult pentru simplul motiv că nu o vedem. Diderot are un text, Scrisoare despre nevăzători spre folosul celor care văd (1749), în care scrie că pare mai crud să ucizi un bivol de aproape decât un om de la o distanță atât de mare încât nu știi dacă e om sau nu.

Săptămânile de izolare forțată și de actualitate silită, mondializată, n-au schimbat mare lucru în felul în care gândim, dar au pus în lumină o nouă formă de viață și ne-au dat prilejul să ne mai gândim odată la valorile vieții. Solidaritate, instituții solicitate, totul a funcționat în parametri de sense and sensibility de criză, pe care-i cunoaștem, chiar dacă nu-i activăm foarte des. Au realizat totuși niște radiografii care, altfel, ar fi fost greu de făcut, dar pe care nu-i locul să le prezint aici, mai ales că nu suntem la final, și că această nouă durată se va prelungi cine știe până când. Voi încerca doar să desprind, din cele câteva articole importante pe care le-am citit, care ar putea fi valoarea acestei crize în termeni de vitalitate. Care e miza ei vitală.

Principala evidență pe care virusul o dezvăluie este cea a agentivității non-umane asupra oamenilor. Natura și societatea nu sunt separate, așa cum ne reamintește Latour demult. Bine, știam că alte entități au putere, altele decât oamenii, dar e prima oară, de când gândirea ecologică a devenit un brand, că un eveniment de dimensiuni mondiale o confirmă. Ca de obicei, am vrea ca virusul să aibă un program pe care să-l știm și noi, ca să interferăm cât mai puțin. Dar nu i l-am aflat încă, așadar ne izolăm. Asupra acestei desocializări fără precedent în istoria omenirii s-au pronunțat două feluri de opinii. Giorgio Agamben, într-un articol din 13 aprilie, crede că, într-o lume în care singura valoare rămasă e cea a vieții nude, nu e mare scofală să ții mai mult la ea decât la libertatea pentru care ai luptat. Desigur, Agamben a început prin a considera toată pandemia o conjurație, într-un alt text, mai vechi. Omul, susține el, și-a dat mereu scopuri transcendente vieții, sau măcar, atunci când imanența n-a mai putut fi păcălită, a intensificat-o. E drept, a existat mereu o șmecherie la mijloc: unii dintre noi impuneau scopuri transcendente vieții celor mai mulți, dar pentru cei care le impuneau, nu exista nicio transcendență. Când individualismul a putut pătrunde în toate straturile sociale și coopta toți indivizii din Occident, a apărut dușmanul terorist – imanența n-a fost niciodată singură pe lume. Agamben se revoltă în numele unei idei de om care probabil nu-și găsește prea multe încarnări azi. Life for lifes sake pare să fie nu doar primul motor al vieții, atunci când pericolul apare ca o contra-viață care se hrănește cu viața care aparține individului, dar și ultimul. Toate cauzele mari au dispărut, ca o zăpadă care ascunde mizerie.

(E drept și că individualismul n-a mers niciodată până în pânzele albe, sau cel puțin nu de la bun început. Adeziunea la grup a pus mereu bemol individualismului – care nu-i de fapt decât o reducere la absurd a ideii că individul e sediul tuturor valorilor. Poate, dar nu la fel. Individul singur și individul împreună cu alții nu înseamnă același individ. În grup, individul se transcende. De aceea, singurătățile la care suntem obligați acum sunt încă și mai greu de suportat.)

Pornind de la carantină, Bruno Latour, într-un text din 30 martie, crede că abia acum putem înțelege că producția – și poluarea care o însoțește – se poate opri, și încearcă să-și închipuie o lume post-carantină care să nu o reproducă pe cea de dinainte. Dar Latour se înșală – poate doar pentru că pare ferm convins că o boală prin care treci te schimbă, apoi, la fel ca pe prințesa de Clèves spre finalul romanului Doamnei de Lafayette. Criza de acum e boală doar pentru cei care au ajuns la reanimare. Aceștia sunt, acum, de la câteva sute la sub unul la un milion. Prea puțini, totuși. Sistemul va încerca nu să încetinească ci, de îndată ce va putea, să accelereze.

Doi dintre cei mai mari gânditori contemporani scriu în răspăr cu lumea, și fiecare în răspăr cu celălalt: ar fi trebuit să nu renunțăm la libertate, pentru care am luptat și în sensul căreia ne-am dus viețile, iar pe de altă parte ar trebui să ne continuăm viața fără să producem, ca să păstrăm viața cât mai mult. Deși antagonice, cele două perspective au totuși ceva în comun: lupta. Fiecare tip de viață – cea care se sacrifică, și cea care tărăgănează – are de luptat cu biopolitici dușmane: cu cea a vieții-low-profile, a supra-viețuirii, și cea a accelerării indefinite, a vieții care se consumă.

Față de cele două texte teoretice, opinia lui Therry Bardini, sociolog canadian, pare echilibrată și e singura care aduce în discuție însăși viața. Bardini vorbește despre vârsta capitalismului genetic, pe care pare a fi atins-o în ultimele decenii. Teoria lui nu pornește de la criza de acum, ci de la condiția zoologică a virusului, ceva între biologie și informatică. „Virusul, conceput ca entitate, nu e nici unul, nici multiplu, nici indivudual, nici populație de coduri variabile, colonie sau haită, și alternativ amândouă. Virusul descrie așadar acea limită inferioară a vieții în care individul e pură relație: există între două colonii, fără să se integreze în niciuna, iar activitatea lui este una de amplificare a ființei”. (Covid-2 și capitalismul genetic, articol apărut pe platforma AOC, ca și cel al lui Latour).

Prima constatare la care de-acum trebuie să ne gândim este cea a statutului zoologic al virusului. Acest statut ar trebui să primească numele pe care, într-un context biologic, apoi psihologic, îl folosește Sloterdijk: „cu”. Virusul moare fără un mediu în care el devine ceea ce – cu un termen impropriu – este. Ceea ce clatină atât militantismul ecologic latourian (și nu doar), cât și arheologia vitalului pe care o face, în proiectul lui grandios, Giorgio Agamben.

Virusul e un soi de „obiect”, dar unul care de fapt nu există ca atare, care nu există nici de sine stătător și nici singur, ci în stare de înmulțire, și care produce modificări prin acțiune genetică, sistemice. Drept urmare, e greu să-l numești agent – pentru că e un agent laolaltă cu primul lui mediu de dezvoltare, și în funcție de starea celui de-al doilea. În felul acesta, orice individ vital este, de fapt, un mediu „cu” care virusul trăiește. Desigur, virusul nu invalidează antropologia latouriană, ci o complexifică. Face însă mai nesigură dimensiunea ei ecologică. Nu pentru că distrugerea ecosistemului ar trebui revizuită, ci pentru că virusul vine ca o catastrofă posibilă din chiar interiorul vieții, fără să poată fi controlat altfel decât prin scăderea controlată a dinamicii acestei vieți. Trăim mai puțin bine în izolare – ceea ce încă merge, dar ceea ce ar avea, pe termen lung, darul să sleiească tocmai dorința de viață, vitalitatea. Salvăm viața – dar ce fel de viață salvăm, de fapt, când vom fi mereu obligați să ucidem o parte din ea ca să salvăm o alta? Pe de altă parte, cum poți face arheologia vieții dacă, la limita ei inferioară, nu există o interfață, așa cum e angoasa, interfața existențialistă dintre neant și existență, ci un dispozitiv, așa cum este cel viral, pe care limbajul încă nu l-a putut numi ?

După reflecția asupra vieții ca virus – despre care se va mai vorbi de-acum, cred – să ne întoarcem la criticile lui Agamben și Latour. Criza carantinei mai are o întâietate: cauza ei este una negativă. Latour supralicitează, în articolul lui, cauza ecologică, pentru că vede în ea, într-adevăr, o cauză mare, un universal, primul după sfârșitul istoriei (poate de-aici vine și critica pe care o aduce postmodernității). Orice cauză funcționează doar dacă proiectul ei va presupune suficientă activitate încât să ne țină ocupați – afectiv, în primul rând. Trebuie să avem cu cine lupta. Problema pe care o avem cu toții în perioada de izolare este că lupta împotriva virsului nu înseamnă decât o reducere, fără niciun angajament ideologic, spiritual, a vieții. A reduce motoarele, ba chiar a le închide, cere o reacție în termeni de sacrificiu (ceea ce subliniază condiția noastră de ființe sacre) și nu poate fi decât adânc neplăcut. Să fii de stânga, de pildă, poate implica o reducere a confortului material al vieții în schimbul conștiinței faptei bune pe care o faci. Să-ți pui o mască și să menții distanța de doi metri la magazin angajează prea puțin din noi. Să nu-i ai ca dușmani decât pe cei care nu-și pun masca, pe cei care dansează pe acoperișuri de bloc sau în cimitir, vânați oricum de poliție – slabă consolare.

Criza de astăzi este un revelator al nevoii de a consuma pe care o are viața. Dintre toate comportamentele angajate, izolarea e cel mai bleg și nu are ca recompensă relativă decât a rămâne sănătos – ceea ce se întâmplă oricum, în cele mai multe cazuri. Nu-i de mirare că, de Paști, unii voiau să aprindă o lumânare sau să guste niște paști cu greu obținute. Abia obținerea lor, pe șest sau nu, a pus în creier niște adrenalină, poate niște serotonină.

Astra. Literatură, arte și idei, nr. 3-4/2019

LITERATURĂ

• Daniel Pișcu: Dezbrăcatul
• Magda Cârneci: Poem trans-neuronal
• Mihai Ignat: Poeme
• Nichita Danilov: Senzații
• Iulia Stoichiț: Poeme
• Anelise Salan: „Scris de tine” – Tabără de scriere creativă

CRONICI, LECTURI, RECENZII

• Al. Cistelecan: Memorialul comuniunii  ▪▪ Ana Blandiana, Variațiuni pe o temă dată
• Romulus Bucur: Un diamant întunecat  ▪▪ Nicolae Coande, Memoria unui mort este memoria mea
• Șerban Axinte: O recuperare obligatorie  ▪▪ Ioana Nicolaie, Cartea Reghinei
• Felix Nicolau: Contribuții ale literaturii și ale religiei la epoca de aur a oratoriei politice românești  ▪▪ Roxana Patraș, The Remains of the Day. Literature and Political Eloquence in the 19th Century Romania
• Cristina Ispas: Jes în epoca epuizării nervoase  ▪▪ Jesica Baciu, Jes
• Raul Popescu: Un sombrero și o frumoasă japoneză care doarme  ▪▪ Richard Brautigan, Căderea unui sombrero
• Rodica Ilie: Un alt chip al lui Tzara  ▪▪ Tristan Tzara, Corespondență de familie
• Cristina Palaș: Istoria eșecurilor lui Homo Ineptus  ▪▪ Tom Phillips, Oamenii. Scurtă istorie despre cum am stricat totul
• Alexandru Agache: Haneke‘s Baby  ▪▪ Vlad Drăgoi, Mica mea inimă de om singuratic
• Ioana Moroșan: Despre frică, moarte, patologii și un sequel narativ  ▪▪ Cezar Paul-Bădescu, Frica de umbra mea
• Luciana Sima: Șapte concepte ale teoriei literare  ▪▪ Alina Felea, Șapte concepte ale teoriei literare
• Sînziana-Maria Stoie: Note de lectură  ▪▪ Angela Marcovici, Jurnal scris în a treia parte a zilei & Soldat: umbre ale trecutului pe câmpul de luptă ▪▪ Oana Cătălina Ninu, stările intense ▪▪ V. Leac, monoideal ▪▪ Sonia Elvireanu, Pe firul Ariadnei ▪▪ Dan Sociu, Uau

RUBRICI

• Simona Popescu: Ursul și trandafirul
• Călin Mihăilescu: Fictime
• Alexandru Matei: Către o ecologie literară (românească)
• Sorin Cucerai: Despre reformă și ipocrizie
• Dina Hrenciuc: Paraproverbiale
• Rodica Ilie: 1919. Articolele lui Benjamin Fundoianu și metamorfoza utopiilor

 ANCHETĂ

• Bogdan Coșa: Următoarea generație de poeți își numește mentorii

 INTERVIU

• Iulian Cătălui: Interviu cu scriitorul Lucian Vasiliu

 EVENIMENT

• Camelia-Teodora Bunea: Kosmophilia sau Poezia lucrurilor de care ne pasă

 ISTORIE LITERARĂ

• Steluța Pestrea Suciu: Poetul Alexandru Herlea
• Steluța Pestrea Suciu: Corespondență Nicholas Catanoy – Gheorghe Crăciun

 STUDII CULTURALE

• Iulia Salca: Petrila – Capitala culturală a Văii Jiului

 ARTE

• Cristina Simion: Două viziuni postmoderne: Petra Krischke și Blake Brasher
• Rareș Călugăr: Albastrul din miez de zi
• Evantia Barca: 153 de secunde. Manifestul unei generații

 REVISTA REVISTELOR

• … de Astral-X

NOU ÎN BIBLIOTECĂ

• … de Cristina Palaș

UT PICTURA

• …Andrei Rosetti

 

Acest număr este ilustrat cu lucrări de Andrei Rosetti.

123►

„Astra. Literatură, arte și idei”, numărul 1-2, 2019

LITERATURĂ

• Andrei Codrescu: Vederi din anii 50
• Vlad Moldovan: Poeme
• Mihók Tamás:  biocharia. rit ecolatru
• Alexandru Vakulovski: V.V.
• Rafaela Malik: Poeme

• Daniel Nicolescu: Andreï Makine – Dincolo de frontiere

CRONICI, LECTURI, RECENZII

• Al. Cistelecan: Plurivalențe de toate felurile ▪▪ Ligia Dimitriu, Olga Caba. Monografie
• Romulus Bucur: Budila Express revisited ▪▪ Ruxandra Cesereanu, Scrisoare către un prieten și înapoi către țară. Un manifest
• Șerban Axinte: Editarea halucinantă a realității ▪▪ Radu Vancu, Transparența
• Felix Nicolau: Cum a fost posibilă Unirea? ▪▪ Daniela Șontică, Oamenii Unirii
• Cristina Ispas: Arhitectura șubredă a memoriilor ▪▪ Emanuela Iurkin, Câinele de bronz
• Raul Popescu: „Vreau numai ca pietrele să devină mai ușoare ca apa…” ▪▪ António Lobo Antunes, Până ce pietrele vor deveni mai ușoare ca apa
• Rodica Ilie: Muzica fricii ▪▪ Mihai Ignat, Frigul (elegie)
• Cristina Palaș: Factfulness sau lupta occidentalului cu instinctul dramatic ▪▪ Hans Rosling, Ola Rosling, Anna Rosling Rönnlund, Factfulness. Zece motive pentru care interpretăm greșit lumea și de ce lucrurile stau mai bine decât crezi
• Steluța Pestrea Suciu: Trei secole de gastronomie românească ▪▪ Daniela Ulieriu, Doina Popescu, Trei secole de gastronomie românească
• Alexandru Agache: Steaguri decupate la mijloc ▪▪ Diana Bădica, Părinți
• Luciana Sima: Dincoace de linia orizontului ▪▪ Octavian Soviany, Am fost un copil reușit?
• Iuliana Răducan: o dronă care să mă vrea în sfârșit doar pe mine ▪▪ Robert Gabriel Elekes, o dronă care să mă vrea în sfârșit doar pe mine
• Mihnea Bâlici: Poli de putere ai optzecismului. Mitul singularității poeziei lui Nichita Danilov
• Sînziana-Maria Stoie: Note de lectură ▪▪ Sârmă ghimpată. Când focurile se vor stinge printre ruine. Poeți ai generației războiului; ediție alcătuită de Claudiu Komartin ▪▪ Ioana Vintilă, Păsări în furtuna de nisip ▪▪ Cristina Ispas, 40: să înceapă jocurile ▪▪ Ioan Paler, Neliniști pasagere ▪▪ Tatiana Țîbuleac, Grădina de sticlă 
• Laurențiu-Ciprian Tudor: Noi apariții în edituri brașovene ▪▪ Cristian Muntean, Oglindiri în acuarelă ▪▪ Alexandru Mușina, Și animalele sunt oameni – poezii pentru copii între 3 și 103 ani

RUBRICI

• Simona Popescu: Ce e un scriitor?
• Călin Mihăilescu: De la caz la ucaz
• Alexandru Matei: Teoria în presa literară românească a anilor 70
• Sorin Cucerai: Alte două Românii
• Dina Hrenciuc: Paraproverbiale
• Rodica Ilie: L’Esprit nouveau et les poètes (II)

123►

„Astra. Literatură, arte și idei”, numărul 3-4, 2018

LITERATURĂ

• Florin Iaru: Faliment
• Radu Vancu: Poeme
• Dumitru Crudu: Poeme
• Șerban Axinte: Poeme
• Bogdan-Alexandru Stănescu: Operațiunea Barbarossa
• Cristina Drăghici: Innuendo (poeme)
• Mădălina Coman: Poeme

INEDIT

• Alexandru Mușina: Inedit

TRADUCERI

• Ciprian Șiulea: Slavoj Žižek – Ca un hoț ziua în amiaza mare: Puterea în epoca post-umanității

INTERVIURI

• Mihók Tamás: Interviu cu poetul Závada Péter
• Steluța Pestrea Suciu: Interviu cu Gernot Nussbächer

CRONICI, LECTURI, RECENZII

• Al. Cistelecan: Suplicii de amor
• Rodica Ilie: Cuvinte cicatrizate
• Șerban Axinte: Umanitatea în crepuscul
• Felix Nicolau: Algoritmizarea ființelor
• Cristina Ispas: Blestemul Fuku în Oltenia
• Raul Popescu: O poveste din cimitirul Oak Hill
• Romulus Bucur: Nu despre poezie. Și totuși…
• Cristina Palaș: Broca și mamutul lânos
• Alexandru Agache: La zidurile Ierihonului
• Denisa Păun: Numbers numb and words crumb
• Iulia Stoichiț: „Apără-ne, Doamne, și nu ne duce pre noi în manele!…”
• Andreea Zavicsa: Între prolog și epilog în proza lui Petru Cimpoeșu
• Sînziana – Maria Stoie: Note de lectură
• Laurențiu – Ciprian Tudor: Noi apariții în edituri brașovene

RUBRICI

• Călin – Andrei Mihăilescu: Infomani
• Rodica Ilie: L’Esprit nouveau et les poètes (I)
• Simona Popescu: Berlinmerlin (II)
• Sorin Cucerai: Celălalt patriarhat
• Dina Hrenciuc: Cheia și lăcata

ANCHETĂ

• Bogdan Coșa: Anchetă – Există vreo întrebare care să nu vă fi fost încă adresată în legătură cu arta dvs.?

12►