Articole din 2013

200 de ani de la NAŞTEREA LUI GEORGE BARIŢIU

200 de ani de la NAŞTEREA LUI GEORGE BARIŢIU

George Bariţiu şi Societatea Academică Română La 1 aprilie 1866 s-a constituit, prin Decretul Locotenenţei domneşti, „Societatea literară română”, transformată un an mai târziu în „Societatea Academică Română”, precursoarea Academiei Române. Între cei 22 de membri numiţi s-a aflat şi G. Bariţiu, mai degrabă un spirit organizatoric decât un cărturar, acesta refuzând iniţial invitaţia, întrucât nu se socotea filolog. Citeşte mai mult ›

Emigranţii politici greci în România (1948-1982)

Copii greci evacuaţi în România

Textul doreşte să surprindă unele momente majore din viaţa şi activitatea emigranţilor politici greci în cele peste trei decenii de şedere obligatorie în România. Perioada abordată constituie, practic, o pagină din istoria comună a celor două popoare, insuficient cunoscută în ambele ţări. Citeşte mai mult ›

Făgăraș. Cetatea închisoare (1950-1960)

1964: Vedere generală – latura nord-est (foto M. Gheorghe, Arhiva Institutului Naţional al Patrimoniului – Fototeca D.M.I.)

Sub zidurile Cetăţii de piatră de la Făgăraş, construită între secolele XIV-XVII, se află resturile unei alte fortificaţii din lemn şi pământ, datată în secolele XII-XIII, despre care ştim cu mult mai puţin decât despre cea care astăzi îşi primeşte tot mai mulţi vizitatori. Castelul fortificat, înscris în liniile arhitecturale ale Renaşterii transilvănene, prezintă turnuri de apărare la colţuri, iar la exterior este protejat de ziduri de cărămidă şi de un larg şanţ cu apă. Construcţia îşi leagă numele de mari personalităţi ale istoriei Transilvaniei, cum ar fi voievodul Ştefan Mailath, principii Balthazar Báthori, Mihai Viteazul, Ștefan Csáki, Gabriel Bethlen, Gheorghe Rákóczi I sau Mihail Apáfi. În decursul secolelor, construcţia a servit ca fortificaţie, reşedinţă a principilor Transilvaniei, a aparatului administrativ şi militar domenial, garnizoană militară Habsburgică, Austro-Ungară şi a Regatului Român. Citeşte mai mult ›

Iosif Berman, o legendă a artei fotografice româneşti

Familia Berman:Tilde, Raisa, Lili, Iosif

  În primăvara anului 2001, o ştire de agenţie mi-a însufleţit imaginaţia: pe strada Constantin Mille, foarte aproape de sediul redacţiei ziarului „Independentul”, unde scriam pe atunci, regizorul Alexandru Solomon filma un documentar artistic despre Iosif Berman, fotograful regelui Carol al ll-lea. Filmul se numea «Omul cu o mie de ochi», iar locul unde se turna era chiar sediul dezafectat al ziarului interbelic „Adevărul”. Interpretul personajului principal era actorul Teatrului Naţional din Bucureşti, Tomi Cristin, pe care l-am sunat şi care s-a bucurat să-mi acorde un interviu. Ne-am dat întâlnire chiar în aceeaşi zi, până în prânz, într-o pauză de filmare. Aşa a început una dintre cele mai frumoase întâmplări din viaţa mea de jurnalist. Aşa l-am cunoscut pe Iosif Berman, o legendă a artei fotografice din România. Citeşte mai mult ›

140 de ani de la nașterea lui G.T. KIRILEANU

140 de ani de la nașterea lui G.T. KIRILEANU

  Invitat mai întâi să coordoneze editarea monografiilor moşiilor regale, cu prilejul aniversării celor 40 de ani de domnie ai lui Carol I (1866-1906), lui G. T. Kirileanu i se propune apoi, în vara anului 1906, să continue a lucra în serviciul Casei Regale, într-un post ferit de influenţa nefastă a patimilor şi furtunilor politice. Citeşte mai mult ›