Braşov

Braşov
Articole pe această temă:

Arhiva istorică de film a Braşovului

Arhiva istorică de film a Braşovului

Cucerirea sălilor de spectacol din Braşov de către cea de-a şaptea artă se pare că a început în anul 1896, la mai puţin de un an după prima proiecție cinematografică publică a unui film, făcută cu aparatul fraților Lumière la Paris (28 decembrie 1895). În 1898, arta filmului intrase deja în atenţia investitorilor braşoveni şi astfel acum apare cinematograful „Apollo-Bioscop”, în care rulau două scurt metraje ale lui Lumière, iar în anul 1901, în Promenada de jos a Braşovului, a fost construită o hală de lemn pentru un cinematograf. Citeşte mai mult ›

Oraşul Stalin 1950-1960. Niveluri şi forme ale discursului identitar

Brașov – statuia lui I.V. Stalin văzută din Parcul prieteniei, aprox. 1952

Perioada imediat postbelică fost una mai puţin vizitată de cercetătorii interesaţi de istoria Braşovului, neputându-se invoca totuşi drept scuză lipsa de relevanţă a acestui interval temporal. Dimpotrivă, primul deceniu al perioadei comuniste a adus, fără îndoială, schimbări profunde privind structura şi identitatea oraşului. Pe lângă „onoarea” de a purta numele „marelui conducător” sovietic, Braşovul a cunoscut la sfârşitul anilor ’40 şi începutul anilor ’50 multiple transformări, unele constituind momente de turnură pentru dezvoltarea oraşului în următoarea jumătate de secol. Citeşte mai mult ›

Feţele Oraşului

Hotel Aro Palace şi Palatul Czell, aprox. 1940

Obiectivitatea istoricului e pusă la grea încercare dacă se mulţumeşte cu o documentare unilaterală. Această concluzie se impune citind însemnările inedite ale moşierului Gheorghe Bobicescu din mai 1951 despre Braşov. Citeşte mai mult ›

Între Stalin și Sf. Gheorghe sunt numai 30 de km …

Instaurarea regimului comunist în România și primii ani de dictatură proletară au însemnat și botezarea a aproape 12 000 de localități, străzi, uzine și fabrici din România după „părinții” comunismului mondial – Karl Marx, Friedrich Engels, Vladimir Ilici Lenin și Iosif Visarionovici Stalin. Citeşte mai mult ›

Braşov 775

Piaţa Sfatului, aprox. 1938

Puţine oraşe se pot mândri cu o tradiţie a tiparului aşa cum a avut Braşovul. Martinus Burciensis este unul din primii tipografi transilvăneni, desfăşurându-şi activitatea la mai puţin de cinci decenii de la invenţia lui Johannes Gutenberg. Citeşte mai mult ›