Astra nr. 1-2/2012

Introducere Revista Astra nr. 1-2 / 2012

Introducere Revista Astra nr. 1-2 / 2012

Citeşte mai mult ›

Peisajul citadin în pictura lui Vasile Popa

Strada Sfinţilor – Bucureşti

  Vasile Popa cutreieră străzile vechiului Bucureşti, se impregnează de spiritualitatea locului ales şi apoi îl nemureşte în culoare. Are un apetit deosebit pentru arhitectura veche. De altfel, Bucureştiul arhaic traversează opera artistului. Unele din lucrările sale pot constitui repere istorice, deoarece clădiri, străzi sau zone pictate nu mai există, fiind demolate. Clădiri demult dărâmate au fost deja imortalizate în tablourile sale: „Calea Moşilor”, „Case din mahala”, „Casa cu acoperiş verde”, „Peisaj din mahala” etc.. Citeşte mai mult ›

200 de ani de la NAŞTEREA LUI GEORGE BARIŢIU

200 de ani de la NAŞTEREA LUI GEORGE BARIŢIU

George Bariţiu şi Societatea Academică Română La 1 aprilie 1866 s-a constituit, prin Decretul Locotenenţei domneşti, „Societatea literară română”, transformată un an mai târziu în „Societatea Academică Română”, precursoarea Academiei Române. Între cei 22 de membri numiţi s-a aflat şi G. Bariţiu, mai degrabă un spirit organizatoric decât un cărturar, acesta refuzând iniţial invitaţia, întrucât nu se socotea filolog. Citeşte mai mult ›

Emigranţii politici greci în România (1948-1982)

Copii greci evacuaţi în România

Textul doreşte să surprindă unele momente majore din viaţa şi activitatea emigranţilor politici greci în cele peste trei decenii de şedere obligatorie în România. Perioada abordată constituie, practic, o pagină din istoria comună a celor două popoare, insuficient cunoscută în ambele ţări. Citeşte mai mult ›

Făgăraș. Cetatea închisoare (1950-1960)

1964: Vedere generală – latura nord-est (foto M. Gheorghe, Arhiva Institutului Naţional al Patrimoniului – Fototeca D.M.I.)

Sub zidurile Cetăţii de piatră de la Făgăraş, construită între secolele XIV-XVII, se află resturile unei alte fortificaţii din lemn şi pământ, datată în secolele XII-XIII, despre care ştim cu mult mai puţin decât despre cea care astăzi îşi primeşte tot mai mulţi vizitatori. Castelul fortificat, înscris în liniile arhitecturale ale Renaşterii transilvănene, prezintă turnuri de apărare la colţuri, iar la exterior este protejat de ziduri de cărămidă şi de un larg şanţ cu apă. Construcţia îşi leagă numele de mari personalităţi ale istoriei Transilvaniei, cum ar fi voievodul Ştefan Mailath, principii Balthazar Báthori, Mihai Viteazul, Ștefan Csáki, Gabriel Bethlen, Gheorghe Rákóczi I sau Mihail Apáfi. În decursul secolelor, construcţia a servit ca fortificaţie, reşedinţă a principilor Transilvaniei, a aparatului administrativ şi militar domenial, garnizoană militară Habsburgică, Austro-Ungară şi a Regatului Român. Citeşte mai mult ›