Cetatea de dinaintea cetăţii Bran. O poveste a poveștilor


Sigiliul castelanului de Bran, 1877, Direcţia Judeţeană Brașov a Arhivelor Naţionale

Sigiliul castelanului de Bran, 1877, Direcţia Judeţeană Brașov a Arhivelor Naţionale

Cu toate acestea, continuitatea postbelică a mitului teuton rămâne inexplicabilă. Dacă autori ca Ion Ionescu-Dunăreanu sau Alexandru Husar pot fi scuzați ca având alte specializări, pozițiile lui Emil Micu (1957) sau Ştefan Pascu (1979) sunt efectiv niște curiozități istoriografice (de altfel, Ștefan Pascu, în cele câteva rânduri dedicate cetăţii de la Bran în Voievodatul Transilvaniei, este de neegalat în nivelul de ignoranţă pe spaţiu tipărit).

După 1989, probabil din considerente de propagandă turistică şi de romantism istoric, proliferează din nou imaginea cavalerilor cruciaţi la Bran. Foarte multe website-uri vin cu noi „descoperiri”, astfel încât se poate spune că acest „curent teuton” dublează profilul „curentului Dracula”.

Articolul integral îl puteți citi în revista ASTRA nr. 3-4/2011.Vedeți punctele de distribuție ale revistei.

Pagini:  1   2 

Niciun comentariu

Lasă un comentariu

* Câmpuri obligatorii