![Ștefan Luchian (1858-1916), Panou decorativ [1901], ulei pe pânză, 85,5 x 135 cm, Muzeul Național de Artă al României Ștefan Luchian (1858-1916), Panou decorativ [1901], ulei pe pânză, 85,5 x 135 cm, Muzeul Național de Artă al României](http://www.revista-astra.ro/wp-content/uploads/2013/01/2-281x189-custom.jpg)
Ștefan Luchian (1858-1916), Panou decorativ [1901], ulei pe pânză, 85,5 x 135 cm, Muzeul Național de Artă al României
Interesul suscitat de-a lungul timpului de câteva dintre lucrările de tinereţe ale lui Ştefan Luchian, concepute sub influenţa decorativismului Artei 1900, cât şi unele afirmaţii contradictorii ori insuficient argumentate formulate pe această temă, ne-au determinat să supunem unei analize amănunţite câteva dintre aceste creaţii, beneficiind de fondul consistent de opere ale artistului aflate în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României.
Subiectul prezentei cercetări este ansamblul de patru panouri decorative, identificat de unii istorici de artă cu ciclul anotimpurilor, realizate de Ștefan Luchian în prima perioadă de creaţie, în manieră Art Nouveau, când încă experimenta noi tehnici, procedee şi forme de exprimare plastică.
![Ștefan Luchian (1858-1916), Schiță pentru panou decorativ, [1901], creion și acuarelă, 25,8 x 37,7 cm, Muzeul Național de Artă al României Ștefan Luchian (1858-1916), Schiță pentru panou decorativ, [1901], creion și acuarelă, 25,8 x 37,7 cm, Muzeul Național de Artă al României](http://www.revista-astra.ro/wp-content/uploads/2013/01/17-283x192-custom.jpg)
Ștefan Luchian (1858-1916), Schiță pentru panou decorativ, [1901], creion și acuarelă, 25,8 x 37,7 cm, Muzeul Național de Artă al României
Două dintre acestea se află astăzi la Muzeul Național de Artă al României, un al treilea figurează într-o colecție particulară bucureșteană iar cea de-a patra din păcate este dispărută. Lucrările reprezintă, se pare, o parte dintr-o comandă mai mare, dată de Victor Antonescu (Antoneşti, Teleorman 1871 – Bucureşti, 1947) pentru decorarea casei sale din Bucureşti, de pe strada I.C. Brătianu 24, fostă Colţei 56 (actualmente Bulevardul Gh. Magheru). Casa fusese ridicată în ultima decadă a sec. XIX, planul său figurând pe harta cadastrală a Bucureștiului din 1911; ea va fi demolată ulterior, într-una din campaniile succesive de lărgire a bulevardului începute în 1912.
Articolul integral îl puteți citi în revista ASTRA nr. 3-4/2011.Vedeți punctele de distribuție ale revistei.
Categorii:
Astra nr. 3-4/2011
Articole din aceeaşi categorie:
Modă, stil şi eleganţă la Curtea Regelui Ferdinand
La Curtea Regală a României, Regina Maria a fost aceea care a urmărit să-şi creeze un stil propriu, ea fiind preocupată în permanenţă de vestimentaţ...
1211-2011 „Vânătoarea” după cavalerii teutoni în Transilvania şi vecinele ei
Era foarte tentant, după ce ai citit un roman clasic, romantic, al polonezului Henryk Sienkiewicz (1900), să te laşi la rându-ţi inspirat, pentru ...
Itinerarul european al PATRIMONIULUI BALNEAR ȘI AL STAȚIUNILOR BALNEO-CLIMATERICE
Itinerarul european al staţiunilor balneare cu tradiţie a devenit, în 2010, traseu cultural al Consiliului Europei, având, în prezent, șapte ţări me...
Oglinzi deformate: Caricaturi în presa românească la începutul anilor ’50
Presa culturală de la finalul deceniului al cincilea şi începutul celui de al şaselea – reprezentată de publicaţii precum „Flacăra” sau „Contempor...
Autor: Monica Enache
Niciun comentariu