Cetatea de dinaintea cetăţii Bran. O poveste a poveștilor


Cetatea Bran la mijlocul secolului al XIX-lea, în Emiliy Gerard, The Land Beyond the Forest, London, 1888

Cetatea Bran la mijlocul secolului al XIX-lea, în Emiliy Gerard, The Land Beyond the Forest, London, 1888

Istoriografia de limbă română a avut o evoluție oscilantă, în funcție de influențele la care a fost supusă. Astfel, în ceea ce este probabil prima analiză a istoriei Branului, B.P. Hasdeu refuză varianta „clasică” în epocă, a rolului teutonilor în ridicarea cetăţii.

În rest, prezentările au fost mult timp influenţate de istoriografia săsească, mai mulţi autori preluând ipoteza referitoare la teutoni: de la Diaconovici (1898) și până la Moşoiu (1930) și Cosmuţă (1939). Sunt de semnalat și unele argumentări pline de „creativitate”. Astfel, Ioan Moşoiu argumenta că ridicarea cetăţii de către teutoni este atestată de „o placă de metal din anul 1509, aflătoare în Arhiva Braşovului” (acel „metall-urkunde” pomenit de autorii sași înseamnă, de fapt, un privilegiu de hotărnicie…). În plus, precizează el, braşovenii, la 1377, doar vor reface vechea cetate teutonă. O altă menţiune specială trebuie făcută referitor la relatarea lui Octav Şuluţiu, care susține și el că cetatea a fost ridicată de teutoni, însă menționează inscripţia din capela cetăţii care indica anul 1207 pentru ridicarea fortificaţiei. Perpetuarea în perioada interbelică a mitului teuton de către lucrările în limba română trebuie legate probabil și de aspirațiile Reginei Maria, interesată să dea o aură cât mai romantică reședinței sale.

Pagini:  1   2 
Articol scris de Bogdan-Florin Popovici
Vedeţi si alte articole scrise de Bogdan-Florin Popovici
Powered By DT Author Box

Niciun comentariu

Lasă un comentariu

* Câmpuri obligatorii