„Astra” brașoveană – 50 de ani

Sonia Elvireanu

Euphorion, anul XXVII, nr.3/2016, p.97

monografia revistei Astra

O carte de referinţă pentru cercetătorii presei culturale româneşti, Astra 50. Etapele unui parcurs sinuos reconstruite din interior de Nicolae Stoie (Braşov, Biblioteca Judeţeană George Bariţiu, 2016), reface istoria revistei braşovene „Astra” pe parcursul celor cincizeci de ani existenţă, pe baza unei riguroase documentări. Autorul cărţii, fost redactor şef al revistei, îşi motivează efortul, concretizat în 339 de pagini, nu doar prin legătura sentimentală, consecinţă firească a celor 15 ani ca redactor, dar şi ca intenţie de corectare a unor informaţii eronate puse în circulaţie prin dicţionare sau lucrări de specialitate. 

O carte, după cum anunţă titlul, ce oferă o viziune din interiorul redacţiei, de pe poziţia protagonistului şi martorului direct al aventurii publicistice. În consecinţă, monografia atipică prilejuită de împlinirea unei jumătăţi de veac de la apariţia primului număr al revistei „Astra”, semnată de Nicolae Stoie şi editată în condiţii grafice excelente de Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” din Braşov, sub direcţia lui Daniel Nazare, impresionează prin exigenţa autorului în intenţia sa de obiectivitate faţă de obiectul cercetat, concretizată în riguroasele trimiteri bibliografice pentru orice detaliu (dicţionare, istorii literare, lucrări, teze de doctorat, articole) sau în completările ce corectează erorile publicate anterior.

Autorul îşi pune în valoare experienţa de publicist ce ştie informa succint, dincolo de interesul său imediat, din perspectivă comparatistă. Revista e situată în context cultural naţional, alături de altele apărute în aceeaşi perioadă, care s-au menţinut până azi: „Familia”, „Ramuri”, „Tomis”, „Argeş”, „Orizont”, sunt comentate dificultăţile inerente ale începuturilor revistei, cu redactori braşoveni tineri, fără autoritatea unor cărţi publicate, fără o personalitate marcantă care să-i imprime un program şi spirit critic.

Cartea îmbină citatul, invocat ca argument de autoritate, cu comentariul liber al publicistului ce cunoaşte din experienţă jocurile de culise şi nu se sfieşte să le dezvăluie şi nici să corecteze orice eroare, nu cu maliţiozitate, ci de dragul restabilirii adevărului istoric. Nicolae Stoie reliefează strategia publicistică din prima etapă, 1966-1973, pentru promovarea unei literaturi originale, depăşirea spiritului provincial şi înscrierea revistei în contextul naţional prin atragerea unor colaboratori importanţi: Ana Blandiana, Marin Sorescu, Leonid Dimov, Mircea Ciobanu, Nicolae Prelipceanu, Ion Horea, Dumitru Radu Popescu, Eugen Barbu, Sorin Titel, Nicolae Balotă, Şerban Cioculescu, Constantin Ciopraga, Mircea Braga, Dan Cristea etc. Surprinde, de asemenea, efectul negativ al subordonării obligatorii a revistei dezideratului ideologic după 1971, dar şi preocuparea redactorilor de a atenua presiunile şi „ingerinţele forurilor tutelare în orientarea şi alcătuirea sumarelor”. Nicolae Stoie deconspiră, de asemenea, „detalii despre cursa cu obstacole” a textelor trimise la redacţie, unele nepublicate, le reproduce parţial, alături de scrisori şi facsimile semnate de Leonid Dimov, Angela Marinescu, Mircea Horia Simionescu.

Din 1972, apare (la iniţiativa lui Mihai Nadin) un supliment literar al revistei, „Astra literară”, din dorinţa de „a proteja literatura de imixtiunile tot mai agresive ale ideologicului”, „singura publicaţie periodică braşoveană exclusiv literară între 1944-1989”, căreia i se consacră un capitol special. De altfel, întreg parcursul sinuos al revistei „Astra” este evaluat critic, cu plusuri şi minusuri, printr-un comentariu inteligent, succint, al evenimentului istoric cu reverberaţii negative asupra culturii, cazul „Astrei” fiind edificator pentru toate revistele din ţară. Autorul cărţii nu menajează pe nimeni, nici măcar pe el însuşi în calitatea sa de redactor şef.

După 1990, revista îşi continuă drumul dificil, se readaptează, îşi caută stabilitatea în noul climat cultural postdecembrist, îşi asigură prestigiul prin colaborarea unor scriitori contemporani importanţi. Din 2010, „Astra” trece sub egida Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” şi apare într-o nouă serie. Literatura va trece în suplimentul „Astra. Supliment. Literatură, arte şi idei”, o revistă autonomă, în format elegant, ilustrată de artişti plastici, coordonat de Dina Hrenciuc, redactor şef, în care semnează scriitori şi critici din eşalonul întâi: D. C. Mihăilescu, Alexandru Cistelecan, Octavian Soviany, Alexandru Matei, Gabriela Adameşteanu, Norman Manea, Monica Pillat, Nora Iuga, Nicolae Prelipceanu, Marian Drăghici, Ioan Es. Pop, Alexandru Muşina, Andrei Bodiu, Aurel Pantea şi alţii.

Într-un capitol special (pp. 151 – 183), Nicolae Stoie reconstituie, cu amănunte captivante, implicarea „Astrei” în viaţa comunitară: „Serile Astrei”, după 2010 „Serile Bariţiu”, patronate de Dina Hrenciuc, Cenaclul Astrei, Premiile Astrei, Colocviul Revistelor de Cultură, Cărţile Astrei. Nu omite percepţia „Astrei” în publicaţiile literare importante („România literară”, „Viaţa Românească”, „Luceafărul”, „Familia”, „Contemporanul”, „Cronica” „Argeş”, „Arca”, „Nord literar”, „Dilema Veche”), reproducând paginile cu aprecieri/critici vizând conţinutul revistei. Apoi, imaginea revistei este surprinsă şi în „ochiul invizibil al securităţii” prin reproducerea unor note informative şi fragmente din dosarele întocmite de securitate, iar capitolul Imaginea „Astrei” în obiectivul aparatului de fotografiat sporeşte atractivitatea cărţii prin câteva fotografii preluate din paginile revistei (întâlniri, evenimente, prezenţe importante la întâlnirile „Astrei”) şi facsimilele unor scrisori şi texte inedite semnate de personalităţi literare: Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Mircea Horia Simionescu, Angela Marinescu, Ştefan Baciu, încheindu-se cu o succintă prezentare, în fişe bio-bibliografice, a directorilor şi redactorilor şefi ce s-au perindat la conducerea revistei.