Revista „Europa” din Novi Sad despre Astra. Literatură, arte şi idei, nr. 3-4/2012

„Europa” nr. 12 din 2013

La adresa redacţiei revistei Europa din Novi Sad a ajuns revista Astra din Braşov, nr. 3-4 din anul 2012, fapt care ne-a bucurat foarte mult pentru că, în ultimul timp nu prea avem ocazia să primim multe reviste din România.

Primele pagini ale revistei ne aduc cronici literare noi despre poezie, roman eseu şi critică literară. Aici putem citi un articol semnat de Alexandru Cistelecan care scrie despre două antologii de poezie românească recent apărute de sub tipar şi traduse în limba italiană. Despre primul roman umoristic postmodern românesc Nepotul lui Dracula semnat de Al. Muşina, scrie Anton Nicolae iar cronica despre romanul lui Ovidiu Moceanu, Spovedania. Roman cu 30 de ferestre, semnează Sînziana-Maria Stoie. În acest articol se face legătura dintre cele două romane amintite mai sus apărute în acelaşi an şi care au devenit apariţii editoriale de marcă scrise de, cum afirmă autoarea articolului, exponenţi de prim-plan ai optzecismului românesc. La capitolul de cronică literară – eseu, Dan Ţăranu scrie despre ultimul volum de eseuri al lui Alexandru Matei Mormântul comunismului românesc. „Romantismul revoluţionar” înainte şi după 1989. Despre balcanism s-au scris studii interesante şi importante pentru subiectul în cauză, iar de data aceasta Felix Nicolau în articolul Balcanismul şi postmodernismul – fraţi de cruce, ne aduce unele comentarii asupra cărţii Ineditul prozei postmoderne în Balcani scrise de Maria Alexe, considerată un studiu al mentalităţii balcanice unde se pune problema existenţei unei proze gândită exclusiv balcanic, autoarea ajungând în această carte la concluzia că există nu numai un roman balcanic ci şi un roman balcanic postmodern. Felix Nicolau afirmă în articol că autoarea studiului despre proza postmodernă din Balcani, Maria Alexe, „încearcă să demonstreze persistenţa unui spirit balcanic în literaturile din sud-estul Europei, chiar în condiţiile directivelor culturale trasate de aparatul comunist.” La capitolul de cronică literară – critică, Evelina Cîrciu scrie despre volumul de critică Disonanţe. Studii asupra expresionismului în poezia contemporană, unde autoarea, după o lectură fidelă a poeziilor unor poeţi de vârf cum sunt Ion Caraion, Mariana Marin, Ion Mureşan, Ioan Es. Pop, aduce unele concluzii privind tabloul expresionist românesc comentând poezia fiecărui autor expresionst în parte. Cronica literară asupra volumului de debut al lui Carmen Gheorghe Tatuaj pe glezna stângă, autoarea articolului Adriana Bărbat scrie despre romanul considerat chiar un roman-tatuaj, în care scrisul este pus în analogie cu iubirea. Ramona Hărşan scrie la capitolul de cronică literară din literatura universală un articol întitulat Art Spiegelman sau de la Mickey Mouse la Maus(chwitz) unde Maus este o specie literară cu totul inedită în România – roman grafic (să nu mai spun de spaţiul sârbesc unde teoreticienii literari sârbi nici nu amintesc că există astfel de specie de roman). Urmează capitolul de recenzii unde Mircea Doreanu scrie despre noua carte a lui Gabriel Dimiseanu Oameni şi cărţi, Alina Tiboacă scrie despre cartea de interviuri Conversaţie cu Nora Iuga scrisă de Gabriela Gîrmacea, Zoe –Larisa Bădoiu semnalează apariţia unei cărţi în limba engleză Text and Context in the Work of Julian Barnes: Beyond Postmodernism a autoarei Aura Sibişan care aduce noi idei despre romanul postmodernist al prozatorului britanic. Ultima recenzie este semnată de Gabriel Stan şi intitulată la fel ca şi cartea recenzată de Iulian Cătălui, Avangarda literară românească şi visul, unde putem face cunoştinţă cu o carte unde ideea de bază este visul şi preocupările avangardei faţă de lumea viselor, „despre importantele reviste literare li pleiada de aur a literaturii de avangardă românească [...] amprentele onirice literare de la dadaism la surrealism”, cum afirmă autorul Gabriel Stan. La capitolul Anul Caragiale, Mircea Tomuş aduce unele comentarii inedite asupra comediei lui I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută. Ramona Hărşan scrie despre conferinţa naţională „Gheorghe Crăciun”- viaţa şi operă” desfăşurată la Braşov. Lăcrămioara Stoie la capitolul Note de lectură scrie despre volumul de versuri La pierderea speranţei scris de Nicolae Prelipceanu, despre compendiul de poezie românească actuală Cinci decenii de experimentalism scrie echinoxistul Octavian Soviany. Urmează unele comentarii aduse de Lăcrămiara Stoie asupra celor două volume de poezie apărute în colecţia „Opera Omnia” a editurii Tipo Moldova din Iaşi: anul din luna săptămânii de ieri de Ioan Radu Văcărescu şi Elogiul furtunii de Ioan Evu. Ultima carte recenzată este cartea Soniei Elvireanu, Gabriel Pleşea, o perspectivă asupra exilului românesc. În paginile revistei Astra mai putem citi şi unele pagini cu interviuri (de data aceasta interviul cu scriitoarea Gabriela Adameşteanu, realizat de Iulian Cătălui şi interviul realizat de Steluţa Pestrea Suciu cu scriitoarea Elisabeta Isanos), poezie (în acest număr putem citi versurile lui Alexandru Muşina), proză (fragmente din romanele lui Romului Bucur, Constantin Arcu şi Răzvan-Ionuţ Dobrică). În paginile revistei nu lipsesc nici paginile cu recente traduceri din literatura universală. Următoarele pagini sunt semnate de Alexandru Matei care scrie despre structuralism şi despre cartea lui Patrice Maniglier La Vie énigmatique des signes, Sorin Cucerai scrie despre două tipuri de legi economice iar despre topologia utopiei şi distopiei scrie Cătălin Badea-Gheracostea.

În revistă se pot citi şi unele pagini care sunt dedicate teatrului, muzicii şi picturii. La capitolul de cronică teatrală putem citi un articol semnat de Alexandru Ţion, La limita macabrului, la rubrica dedicată muzicii Petruţa Măniuţ Coroiu scrie despre activitatea organistului
şi dirijorului corului Bisericii Negre din Braşov, Hans Eckart Schlandt. Bianca Osnaga scrie despre viaţa şi opera iar Vladimir Udrescu despre expoziţia de desen a artistei Aurelia Stoei Mărginean de la Muzeul Satului din Bucureşti.

Ultimele pagini ale revistei Astra din Braşov sunt dedicate noilor cărţi din literatura universală apărute la editurile din România, apoi noilor cărţi apărute la editurile braşovene dar şi pagini dedicate noilor numere de reviste ajunse la redacţia revistei Astra. Una dintre reviste prezentate de redacţia revistei Astra este şi revista Europa, nr. 8, din Novi Sad, fapt care ne-a bucurat foarte mult. Sperăm ca şi numerele viitorare a revistei braşovene să ajungă până în Voivodina pentru că, varietatea şi calitatea articolelor cuprinse între copertele ei desigur că vor stârni interesul unor cercetători din această parte a Serbiei.

Niciun comentariu

Lasă un comentariu