Monica Pillat – Câteva gânduri despre revista Astra

Monica Pillat 

Lectura unei reviste noi poate fi comparată cu vizitarea unei case în care n-ai avut prilejul să intri niciodată.  Eu am avut norocul să fiu invitată de doamna Steluţa Suciu Pestrea care mi-a fost şi gazdă, poftindu-mă să iau loc înăuntru mai multe ceasuri, pe timpul unui interviu despre cărţi şi despre toţi ai mei. După încheierea caldului dialog, am fost îndemnată să ies din adâncul amintirilor la malul fermecătoarei ambianţe a Astrei.

Luciul mătăsos al hârtiei, pe care alunecă mâinile ca pe netezimea unei ape, reproducerile superbe ale unor picturi româneşti de prim rang, împodobind ritmic paginile scrise, fotografii de artişti de acum şi de altădată, mi-au vrăjit de la început privirea. Oprindu-mă apoi în dreptul fiecărei încăperi care adăpostea fie poeziile, fie prozele, fie meditaţiile, memoriile, interviurile, mărturisirile ori comentariile critice ale confraţilor mei mult mai tineri, am descoperit cu încântare prospețimea, gravitatea şi eleganţa spiritelor creatoare de aici, unele – la debut, altele – în plină afirmare, multe – deja consacrate şi recunoscute ca elite ale culturii noastre de azi. Am simţit la toţi cei cuprinşi în revistă bucuria studiului, emoţiile descoperirilor intelectuale, apetenţa pentru tălmăcirea în română a marilor scriitori europeni, dar şi discernământul critic, lucid-rafinat, cutezanţa propriilor opinii, siguranţa de sine pe care ţi-o dau modelele dar şi libertatea de a deveni, prin ele, tu însuţi. Astra, revistă a trecutului, a prezentului şi viitorului, îmi pare, după vizitare, o casă deschisă care îţi dă concomitent certitudinea solidităţii dar şi a zborului în larg.

Comments are closed.