Neil McCarthy  va susține la noi în ţară o serie de lecturi până în data de 30 aprilie 2014. Turneul mai include ţări precum Irlanda, Ungaria, Austria, Croația, Slovenia și Cehia. Prima lectură din România a avut loc la București, sâmbătă, 26 aprilie 2014, în Clubul Conc3pt  începând cu ora 20.00, în cadrul evenimentului de live performaces Chill Pill, aflat la a treia ediție. Gazde ale evenimentului au fost poetul Claudiu Komartin și artistul sonor Bandesnaci (controllerism). La Braşov, ineditul recital de poezie s-a înscris în cadrul Serilor Bariţiu, organizat de Revista Astra. Literatură, artă şi idei şi moderat de prozatoarea Dina Hrenciuc. Alături de poetul Daniel Pişcu şi de tineri pasionaţi de poezie live, a fost prezent şi decanul Literelor braşovene, Adrian Lăcătuş. Cu un simţ al umorului deosebit şi un performance şarmant, Neil McCarthy a dialogat constant cu audienţa fără a ezita să facă din poemele sale un veritabil one man show. Neil McCarthy s-a născut în 1979 şi este autorul volumelor de poezie Voicing the Bell,  Naked in Vienna şi Seven Cities. Textele sale au fost publicate în peste treizeci de reviste internaționale, printre care: The New York Quarterly, The SHOp (Irlanda), Magma (UK), Poetry Salzburg Review (Austria) etc. A susţinut recitaluri poetice în spații dintre cele mai diverse, de la librării la cafenele, ambasade, baruri și universități, în orașe precum New York, Los Angeles, Denver, Dublin, Cracovia, Budapesta, Viena şi Melbourne. Poemele sale au fost traduse în sârbă și ungară. În anul 2013, Neil a lansat CD-ul de spoken word, “Live in the Laden” (Preiser Records/Label08), înregistrat la Viena. Poate fi găsit pe site-ul www.neilmccarthypoetry.com. La Sibiu, lectura poetului irlandez a avut loc marţi, 29 aprilie 2014, la Librăria Humanitas, strada Nicolae Bălcescu nr. 16, începând cu ora 17.30, fiind moderată de poetul Radu Vancu. Cea de-a patra întâlnire a lui Neil McCarthy cu publicul din România are loc la Cluj, pe 30 aprilie 2014, de la ora 18.00, în cadrul clubului de lectură Nepotu’ lui Thoreau, moderat de poetul Ştefan Manasia. Lectura are loc în Cafeneaua Insomnia, str. Universităţii nr. 2.

Evenimentul din 14 aprilie a.c. s-a desfăşurat în Corpul T al Universităţii Transilvania din Braşov şi a fost închinat memoriei lui Andrei Bodiu – iniţiatorul seriei conferinţelor doctorale ale Facultăţii de Litere. Moderată de decanul Adrian Lăcătuş, prezentarea profesorului Sorin Alexandrescu a reprezentat o analiză vizuală detaliată asupra unor secvenţe reprezentative din filmul lui Andrei Ujică, deschizându-se un real dialog interactiv asupra „scenariilor” totalitare animate de Ceauşescu. S-au analizat psihologic grimasele actanţilor din film, deconspirându-se cheia unei viziuni care a deschis noi discuţii despre ideea de Vină, Oroare şi Utopie. Privind filmul lui Andrei Ujică ca pe o construcţie a unui „text aservit şi vizual incontrolabil”, Sorin Alexandrescu a argumentat cinematografic prin prisma unor teoreticieni precum André Bazin, Lacan, ş.a. Prieten apropiat grupării literare de la Braşov, (amintim şi numele lui Gheorghe Crăciun),  Sorin Alexandrescu a fost lector de limba şi literatura română la Universitatea din Groningen şi la Universitatea din Amsterdam, departamentul de Franceză-Română, sub conducerea prof. dr. Paul Zumthor, unde a creat  un program de  4 ani de licenţă în română.  În 1976 a fost numit conferenţiar şi în 1980 profesor la departamentul de română al Universităţii din Amsterdam, iar în 1990 a devenit profesor de semiotică şi română la Facultatea de Litere a aceleiaşi Universităţi. În 1971 îşi susţine examenul de doctorat la Universitatea din Bucureşti cu o teză despre receptarea lui Faulkner în Europa, sub îndrumarea profesorului Al. Dima. Între 1966-1969 este secretar al Cercului de stilistică şi poetică din Bucureşti, iar între 1971-1990 este colaborator al Grupului de cercetări semiotice al profesorului A.J. Greimas la Paris. În 1974 fondează „L’Association Internationale d’Etudes Roumaines” şi este apoi secretarul ei pînă în 1989. Între 1976-1989 publică International Journal of Rumanian Studies la Amsterdam şi Tübingen, pe care o reia apoi la Bucureşti între 1999-2002. În 1988 fondează la Amsterdam comitetul pentru apărarea drepturilor omului din România, „Roemenië Comité”, iar între 1988 şi 1991 participă intens la emisiuni de radio şi televiziune dedicate situaţiei politice din România. Între 1990 şi 1994 este preşedintele „Asociaţiei olandeze de semiotică” şi director ştiinţific al „Institutului de Cercetări al Universităţii din Amsterdam pentru semiotică, teoria literaturii, filozofie şi teoria artei” (ISELK), ambele fondate de el. În 1991 este co-organizator al expoziţiei internaţionale Hemel en Aarde. Werelden van verbeelding (Cer şi pământ. Lumi imaginare), la Bonnefantenmuseum din Maastricht, iar în  1998, co-organizator al expoziţiei Figurative Art. Beginning and End of the XXth century in Romania, găzduită de Cobra Museum for Modern Art din Amstelveen. Între 1999 şi 2000 este consilier personal pentru cultură şi educaţie al preşedintelui Emil Constantinescu. Sorin Alexandrescu a primit mai multe premii şi medalii, printre care le menţionăm pe următoarele: premiul Uniunii Scriitorilor pentru cartea Faulker (1969), premiul Asociaţiei ASPRO şi premiul Uniunii Scriitorilor pentru cartea Paradoxul român (1998), Medalia de Onoare a Universităţii din Amsterdam (1995), Ordinul de Merit cu grad de Mare Comandor, oferit de preşedintele Emil Constantinescu (1999) şi, în 2002, Odinul de Oranje-Nassau, cu gradul de ofiţer, acordat de regina Olandei.

Lista volumelor publicate include Analize literare şi stilistice, în colaborare cu Ion Rotaru (Bucureşti,1967), William Faulkner (Bucureşti, 1969), Romanul realist în secolul al XIX-lea, în colaborare cu Dan Grigorescu (Bucureşti, 1971), Logique du personnage (Paris, 1973), Poetică şi stilistică (1973), în colaborare cu Mihai Nasta, Roemenie.Verhalen van deze tijd – România. Povestiri contemporane (Amsterdam, 1988), Richard Rorty (Kampen, 1995), Paradoxul român (Bucureşti, 1998), La modernité à l’Est. 13 aperçus sur la littérature roumaine (Piteşti, 1999), Privind înapoi, modernitatea, (Bucureşti, 1999), Identitate în ruptură, (Bucureşti, 2000) şi Mircea Eliade, dinspre Portugalia (Bucureşti, 2006). A mai publicat în plus câteva zeci de articole în franceză, română, engleză, italiană şi olandeză despre literatura şi istoria României şi diverse evenimente politice din Olanda, despre diferiţi scriitori occidentali, despre semiotica textului şi a imaginii, studii vizuale şi filozofie modernă.

Anul acesta, pentru prima dată, pianul care a fost lăsat în folosinţă comunitătii locale din Mediaş, în 2011, a pornit spre o altă destinaţie. El a ajuns la Roman, oraşul natal al lui Sergiu Celibidache, unde a fost primit cu o sală arhiplină şi un entuziasm debordant, buna dovadă că ideea acestui turneu este una generoasă dar în acelasi timp necesară, spectatorii din oraşele ce nu au piane de concert fiind avizi de a asculta un astfel de instrument şi pe îndrăgitul pianist. De altfel, pianul se va afla în anii ce urmează în custodia Şcolii de Arte „Sergiu Celibidache” din Roman, unde mulţi tineri pianişti vor avea ocazia să cânte la pianul călător în urmatorii doi ani. Tot pentru prima dată, Mozart, compozitorul ce şi-a petrecut cei mai mulţi ani din viaţă în turneu, este muza călătoriei muzicale, repertoriul ales fiind integral al acestui compozitor. În recitaluri, Horia Mihail interpretează două rondouri, două fantezii şi două sonate din creaţia mozartiana, iar în concertele cu orchestră se va afla pentru prima oară în postura de dirijor şi solist în trei celebre opusuri concertante mozartiene pentru pian şi orchestră: Concertul nr. 12 în la major pentru pian şi orchestră, Concertul nr. 20 în re minor pentru pian si orchestră şi Concertul nr. 23 în la major pentru pian şi orchestră. În recitalul care a avut loc în noua sală de concerte a Braşovului, Horia Mihail nu a fost doar un simplu performer al clapelor ci şi un povestitor al experienţei sale legate de redescoperirea compozitorului „greu de cântat” dar, mai ales, de contactul cu variaţiunile stărilor la care muzica mozartiană supune auditoriul. Impulsionat de dictonul unei reclame celebre: „Just do it!” pe care a zărit-o pe stradă în timpul studiilor „made  in U.S.A”, Horia Mihail îl va interpreta pe Mozart în stare de 100%. Just listen to him!

Traseul turneului poate fi urmarit pe www.pianulcalator.ro sau pe frecvenţele posturilor publice de radio.

Evenimentul a fost introdus şi comentat de Adrian Lăcătuş. În prima seară, s-au proiectat filmele Bicicleta mea şi Joia neagră. Janek Wisniewski a căzut. Prima producţie, din 2012, cu durata de 90 min., este în regia lui Piotr Trazaskalski şi atacă un subiect familial: într-o dimineaţă, Wodek găseşte o scrisoare din care află că soţia l-a părăsit. Aflat în stare de şoc, acesta ajunge la spital unde este vizitat de fiul său Pawel şi nepotul Maciek. Pawel este pianist, locuieşte la Berlin, Maciek a venit din Anglia, unde locuieşte cu mama sa. Pawel şi Maciek nu mai ţin legătura de ani buni. Revoltaţi de plecarea bunicii, ei hotărăsc să o caute şi să o aducă înapoi acasă.

Cea de a doua producţie poloneză, din 2011, în regia lui Antoni Krauze, reconstruieşte evenimentele tragice care au avut loc la 17 decembrie 1970, în Gdynia: protestele muncitoreşti în stradă, care au fost înăbuşite cu brutalitate de către armată şi miliţie. O istorie bazată pe fapte reale despre familia lui Brunon Drywa, lucrător în portul din Gdynia, care a fost împuşcat de miliţieni în drum spre locul de muncă.

Ultima seară de proiecţii a oferit publicului filmele Ziua femeii (2012) şi 80 de milioane (2011) în regia lui Waldemar Krzystek. Dacă primul, în regia Mariei Sadowska, vorbeşte despre o casieră din reţeaua de magazine „Fluturaşul” ce visează la un trai mai bun pentru ea şi fiica sa Misia, cel de-al doilea tratează o temă reală legată de evenimentele care au avut loc la Wroclaw, în 1981. Cu puţin timp înainte de proclamarea legii marţiale, un grup de tineri activişti ai Solidarităţii organizează o acţiune-fulger de retragere a 80 milioane de zloţi din contul sindicatului deschis la Banca Naţională, înainte ca acesta să fie blocat. Ofiţerii Securităţii pornesc pe urmele lor. Este începutul unei curse în care sunt implicaţi deopotrivă preoţi şi traficanţi.

Evenimentul s-a desfăşurat la sediul Centrului Multicultural al Universității Transilvania şi i-a avut ca invitați pe criticul de jazz din Cluj, prof. univ. Virgil Mihaiu, fost director al Institutului Cultural Român la Lisabona, şi Daniel Perdigao, reprezentant al Centrului Cultural Portughez Camoes din Bucureşti..

În calitate de scriitor și diplomat român, profesor de estetica jazzului, poliglot, promotor cultural, conferențiar universitar la Academia de Muzică Gh. Dima Cluj-Napoca şi performer de jazz-poetry, Virgil Mihaiu a prezentat pe scurt o carte scrisă despre jazz-ul portughez şi a citit câteva poeme incitante.

Daniel Perdigao, din Portugalia, a vorbit excelent despre Carol al II-lea, dar şi savuros de documentat despre lumea lui Mateiu Caragiale. Daniel Silva Perdigão a fost, între anii 1975 şi 1986, asistent la Departamentul de Istorie al Facultăţii de Litere din Lisabona, unde a predat Istoria Antropologică şi Antropologia Socială şi Culturală. În perioada 1985 – 1993 a fost Lector de limbă şi literatură român la Departamentul de Lingvistică Generală şi Romanică din Facultatea de Litere din Lisabona şi director al Institutului Limbii şi Culturii Române. Între 1988 şi 1999 a fost Profesor Auxiliar în Departamentul de Ştiinţe Sociale – Sociologie la „Universidade Autónoma” din Lisabona, unde a predat Epistemologia Ştiinţelor Sociale şi Antropologia Culturală. Între 2009 şi 2010 a fost Lector de Limbă şi cultură portugheze la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti. A scris şi publicat numeroase articole şi recenzii în ziare săptămânale şi reviste pe teme privitoare la literatura română, la conservarea patrimoniului etnografic şi la literatura antropologică şi istoriografie.

La eveniment, s-au vizionat proiecţii cu artista Amalia Rodriguez, prezentă la ediţia din 1968 a “Cerbului de Aur” de la Braşov,  precum şi un documentar cu Portugalia, pe ritmuri de muzică jazz.